aiura
Aspect
Variante
Etimologie
Din aiure(a).
Pronunție
- AFI: /a.ju'ra/
Verb
| Conjugarea verbului aiura | |
| Infinitiv | a aiura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
aiurez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să aiureze |
| Participiu | aiurat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a fi în stare de delir; a delira.
- (v.intranz.) a vorbi fără sens, a spune lucruri absurde, a debita absurdități.
- (v.intranz.) (rar) a se pierde în visări.
Sinonime
- 1: delira
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online