alergare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a alerga.

Pronunție

  • AFI: /a.ler'ga.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
alergare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alergare alergări
Articulat alergarea alergările
Genitiv-Dativ alergării alergărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a alerga; alergătură.
  2. (mai ales la pl.) probă atletică de fugă pe anumite distanțe.
  3. cursă de cai.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe