alguacil

spaniolă

(español)

Etimologie

Din arabă andaluză الوزير ‎(alwazír) < arabă وزير (wazīr, „ministru”). Confer visir.

Pronunție

• (Spania) AFI: /al.(g)waˈθil/
• (America latină) AFI: /al.(g)waˈsil/

Substantiv

alguacil m., alguaciles pl.

1. (ist.) judecător (în Evul Mediu)
2. (spec.) portărel
3. (spec.) șerif
4. (entom.) păianjenul vagabond
5. (în Argentina și Uruguay; entom.) libelulă

Sinonime

• 2: baile
• 5: (entom.) (în Spania) caballito del diablo, libélula, (în Chile) matapiojos

Cuvinte compuse

• alguacil de ayuntamiento
• alguacil de campo
• alguacil de la hoz
• alguacil del agua
• alguacil de la montería
• alguacil de moscas
• alguacil mayor

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario