alina

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină *allenare.

Pronunție

  • AFI: /a.li'na/


Verb


Conjugarea verbului
(se) alina
Infinitiv a (se) alina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) alin
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) aline
Participiu alinat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști.
    Alina durerea.
    Cele spuse i-au alinat durerea.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe