domoli

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) domolitise „a obține prin rugăciuni„, ucraineană домолyтy (domolyty) „a obține”.

Pronunție

  • AFI: /do.mo'li/


Verb


Conjugarea verbului
domoli
Infinitiv a domoli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
domolesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să domolească
Participiu domolit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a face să se miște sau a se mișca mai încet.
  2. (v.tranz.) a înfrâna, a struni un animal.
  3. (v.refl.) (despre elemente sau fenomene ale naturii) a se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate.
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera.
  5. (v.refl.) (despre pante, dealuri etc.) a deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe