domoli

română

Etimologie

Din slavă (veche) domolitise „a obține prin rugăciuni„, ucraineană домолyтy (domolyty) „a obține”.

Pronunție

• AFI: /do.mo'li/

Verb

Conjugarea verbului domoli
Infinitiv	a domoli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	domolesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să domolească
Participiu	domolit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a face să se miște sau a se mișca mai încet.
2. (v.tranz.) a înfrâna, a struni un animal.
3. (v.refl.) (despre elemente sau fenomene ale naturii) a se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate.
4. (v.tranz. și refl.) a (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera.
5. (v.refl.) (despre pante, dealuri etc.) a deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat.

Cuvinte derivate

• domol
• domolire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online