domoli
Jump to navigation
Jump to search
română
Etimologie
Din slavă (veche) domolitise „a obține prin rugăciuni„, ucraineană домолyтy (domolyty) „a obține”.
Pronunție
- AFI: /do.mo'li/
Verb
| Conjugarea verbului domoli | |
| Infinitiv | a domoli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
domolesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să domolească |
| Participiu | domolit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) a face să se miște sau a se mișca mai încet.
- (v.tranz.) a înfrâna, a struni un animal.
- (v.refl.) (despre elemente sau fenomene ale naturii) a se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate.
- (v.tranz. și refl.) a (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera.
- (v.refl.) (despre pante, dealuri etc.) a deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online