aliterație

română

Etimologie

Din franceză allitération.

Pronunție

• AFI: /a.li.te'ra.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului aliterație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aliterație	aliterații
Articulat	aliterația	aliterațiile
Genitiv-Dativ	aliterației	aliterațiilor
Vocativ	aliterațio	aliterațiilor

1. procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași sunet sau a unui grup de sunete în cuvinte care se succedă.
2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitație psihică.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alterației
• irealitate

Referințe

• DEX '98 via DEX online