anagrama

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din anagramă.

Pronunție

  • AFI: /a.na.gra'ma/


Verb


Conjugarea verbului
anagrama
Infinitiv a anagrama
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
anagramez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să anagrameze
Participiu anagramat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe