animozitate

română

Etimologie

Din franceză animosité < latină animositas, -atis ("curaj, spirit, vehemență").

Pronunție

• AFI: /a.ni.mo.ziˈta.te/
•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului animozitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	animozitate	animozități
Articulat	animozitatea	animozitățile
Genitiv-Dativ	animozității	animozităților
Vocativ	'	'

1. atitudine ostilă față de cineva; neînțelegere între două persoane.

   Animozitate în discuții.

Sinonime

• dușmănie, neînțelegere, ostilitate, ură; repulsie

Antonime

• pace

Traduceri

atitudine ostilă față de cineva

bulgară: враждебност (български) (vrahdebnost), неприязън (български) (neprijaz'n) cehă: nepřátelství (čeština) n., odpor (čeština) m., animozita (čeština) f. croată: animozitet (hrvatski) m. daneză: fjendtlighed (dansk) engleză: animosity (English) estoniană: vaenulikkus (eesti) finlandeză: vihamielisyys (suomi) franceză: animosité (français) f. germană: Hass (Deutsch) m., Abneigung (Deutsch) f., Animosität (Deutsch) f.

italiană: animosità (italiano) f. maghiară: ellenszenv (magyar) poloneză: wrogość (polski), animozja (polski) f. portugheză: animosidade (português) f. rusă: враждебность (русский) (vrahdebnost') f. spaniolă: animosidad (español) f. suedeză: fientlighet (svenska) c., animositet (svenska) c. turcă: düşmanlık (Türkçe), husumet (Türkçe), kin (Türkçe)

Referințe

• DEX online