anomie

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză anomie.

Pronunție

  • AFI: /a.noˈmi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
anomie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ anomie invariabil
Articulat anomia invariabil
Genitiv-Dativ anomiei invariabil
Vocativ anomie invariabil
  1. (rar) dezordine, dezorganizare (într-o societate dată); (p.ext.) haos.


Traduceri

Anagrame

Referințe