Sari la conținut

antonim

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză antonyme < compus din greacă ἀντί- (anti) ("opus, împotrivă") + ὄνυμα (onuma) ("nume").

Pronunție

  • AFI: /an.to'nim/


Substantiv


Declinarea substantivului
antonim
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antonim antonime
Articulat antonimul antonimele
Genitiv-Dativ antonimului antonimelor
Vocativ antonimule antonimelor
  1. cuvânt care, considerat în raport cu altul, are sens contrar.

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





(hrvatski)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

antonim m.

  1. antonim

Sinonime





(Bahasa Indonesia)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

antonim

  1. antonim





(polski)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

  • AFI: /anˈtɔɲim/


Substantiv

antonim m., antonimy pl.

  1. antonim

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate





(slovenščina)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

antonim m.

  1. antonim

Sinonime