antonim

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză antonyme < compus din greacă ἀντί- (anti) ("opus, împotrivă") + ὄνυμα (onuma) ("nume").

Pronunție

  • AFI: /an.to'nim/


Substantiv


Declinarea substantivului
antonim
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antonim antonime
Articulat antonimul antonimele
Dativ-Genitiv antonimului antonimelor
Vocativ antonimule antonimelor
  1. cuvânt care, considerat în raport cu altul, are sens contrar.

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





croată

(hrvatski)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

antonim m.

  1. antonim

Sinonime





indoneziană

(Bahasa Indonesia)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

antonim

  1. antonim





poloneză

(polski)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

  • AFI: /anˈtɔɲim/


Substantiv

antonim m., antonimy pl.

  1. antonim

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate





slovenă

(slovenščina)

Etimologie

Din franceză antonyme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

antonim m.

  1. antonim

Sinonime