antropopitec
Etimologie
Din franceză anthropopithèque.
Pronunție
- AFI: /an.tro.po.pi'tek/
Substantiv
| Declinarea substantivului antropopitec | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | antropopitec | antropopiteci |
| Articulat | antropopitecul | antropopitecii |
| Genitiv-Dativ | antropopitecului | antropopitecilor |
| Vocativ | antropopitecule | antropopitecilor |
- maimuță conisderată precursorul omului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online