apoteoza
Aspect
Etimologie
Din franceză apothéoser.
Pronunție
- AFI: /a.po.te.oˈza/
Verb
Conjugarea verbului apoteoza | |
Infinitiv | a apoteoza |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
apoteozez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să apoteozeze |
Participiu | apoteozat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) (în antichitatea greco-romană) a trece un erou sau un împărat în rândul zeilor.
- (v.tranz.) (fig.) a aduce laude și onoruri excepționale, a ridica în slavă (pe cineva sau ceva).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online