Sari la conținut

arculeț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din arc + sufixul -uleț.

Pronunție

  • AFI: /ar.ku'leʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
arculeț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arculeț arculețe
Articulat arculețul arculețele
Genitiv-Dativ arculețului arculețelor
Vocativ arculețule arculețelor
  1. (rar) diminutiv al lui arc.


Traduceri

Anagrame

Referințe