râvnă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a râvni (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /ˈrɨv.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
râvnă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ râvnă râvne
Articulat râvna râvnele
Genitiv-Dativ râvnei râvnelor
Vocativ râvnă râvnelor
  1. imbold lăuntric puternic, pornire aprinsă spre ceva, însuflețire în muncă; sârguință, silință, zel.
  2. ardoare, evlavie.
  3. dorință aprinsă pentru ceva; poftă.


Traduceri

Referințe