arendășoaică

română

Etimologie

Din arendaș + sufixul -oaică.

Pronunție

• AFI: /a.ren.dəˈʃo̯aj.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului arendășoaică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	arendășoaică	arendășoaice
Articulat	arendășoaica	arendășoaicele
Genitiv-Dativ	arendășoaicei	arendășoaicelor
Vocativ	arendășoaică	arendășoaicelor

1. nevastă de arendaș; femeie care ține în arendă un bun; arendășiță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online