areopag
română
Etimologie
Din franceză aréopage < latină areopagus.
Pronunție
- AFI: /a.re.o'pag/
Substantiv
| Declinarea substantivului areopag | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | areopag | areopaguri |
| Articulat | areopagul | areopagurile |
| Genitiv-Dativ | areopagului | areopagurilor |
| Vocativ | areopagule | areopagurilor |
- consiliu și tribunal suprem din Atena antică.
- (fig.) (livr.) adunare de savanți, de artiști de mare valoare, de mare competență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online