Sari la conținut

arămar

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din aramă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /a.rə'mar/


Substantiv


Declinarea substantivului
arămar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arămar arămari
Articulat arămarul arămarii
Genitiv-Dativ arămarului arămarilor
Vocativ arămarule arămarilor
  1. persoană care lucrează sau vinde obiecte de aramă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe