asinus
(Latina)
Etimologie
Împrumut recent, demonstrat prin menținerea literei -s- intervocalice care în mod normal devine -r- în cuvinte moștenite ca urmarea rotacismului.
Confer armeană veche էշ (ēš), limba sumeriană 𒀲 (anše) și bască asto.
Pronunție
- AFI: /'a.si.nus/
Substantiv
| Declinarea substantivului asinus | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | asinus | asinī |
| Genitiv | asinī | asinōrum |
| Dativ | asinō | asinīs |
| Acuzativ | asinum | asinōs |
| Ablativ | asinō | asinīs |
| Vocativ | asine | asinī |
Cuvinte derivate
Expresii
- asinus ad lyram
- asinus in tegulis
- pons asinorum
- qui asinum non potest, stratum caedit
- sepulturā asini sepelietur
Adjectiv
asinus m., (feminin asina, neutru asinum)