idiot

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză idiot.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
idiot
Singular Plural
Masculin idiot idioți
Feminin idioată idioate
Neutru idiot idioate
  1. care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil.
  2. (despre manifestări ale ființelor) care manifestă, care exprimă, care denotă nerozie, stupiditate etc.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
idiot
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ idiot idioți
Articulat idiotul idioții
Genitiv-Dativ idiotului idioților
Vocativ idiotule idioților
  1. persoană care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe