idiot
Etimologie
Din franceză idiot.
Pronunție
- AFI: /i.diˈot/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului idiot | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | idiot | idioți |
| Feminin | idioată | idioate |
| Neutru | idiot | idioate |
- care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil.
- (despre manifestări ale ființelor) care manifestă, care exprimă, care denotă nerozie, stupiditate etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului idiot | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | idiot | idioți |
| Articulat | idiotul | idioții |
| Genitiv-Dativ | idiotului | idioților |
| Vocativ | idiotule | idioților |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online