ateu

română

Etimologie

Din franceză athée < latină atheus.

Pronunție

• AFI: /aˈtew/

Substantiv

Declinarea substantivului ateu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ateu	atei
Articulat	ateul	ateii
Genitiv-Dativ	ateului	ateilor
Vocativ	ateule	ateilor

1. adept al ateismului; persoană care neagă existența lui Dumnezeu și a oricărei divinități.

Cuvinte derivate

• atee

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online