audient

română

Etimologie

Din latină audiens, audientis.

Pronunție

• AFI: /a.u.di'ent/

Substantiv

Declinarea substantivului audient
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	audient	audienți
Articulat	audientul	audienții
Genitiv-Dativ	audientului	audienților
Vocativ	audientule	audienților

1. persoană care asistă la cursurile unei școli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene.

Cuvinte derivate

• audientă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• detunai

Referințe

• DEX '98 via DEX online