autoșeniletă

română

Etimologie

Confer autoșenilă.

Pronunție

• AFI: /a.u.to.ʃe.niˈle.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului autoșeniletă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autoșeniletă	autoșenilete
Articulat	autoșenileta	autoșeniletele
Genitiv-Dativ	autoșeniletei	autoșeniletelor
Vocativ	autoșeniletă	autoșeniletelor

1. autovehicul de transport prevăzut cu două șenile în spate și cu roți în față.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online