autoexigență

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din auto- + exigență.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.e.ksi'ʤen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
autoexigență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autoexigență invariabil
Articulat autoexigența invariabil
Genitiv-Dativ autoexigenței invariabil
Vocativ autoexigență invariabil
  1. exigență manifestată de propria persoană.


Traduceri

Referințe