Sari la conținut

autoutila

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din auto- + a utila.

Pronunție

  • AFI: /ˌa.u.to.u.tiˈla/


Verb


Conjugarea verbului
(se) autoutila
Infinitiv a (se) autoutila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) autoutilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) autoutileze
Participiu autoutilat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se utila cu mijloace proprii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=autoutila&oldid=994284”