avbrott

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Compus din av- +‎ brott („rupere”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
avbrott
n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ avbrott avbrottet avbrott avbrotten
Genitiv avbrotts avbrottets avbrotts avbrottens
  1. întrerupere, oprire
    Ett avbrott i produktionen skulle få stora konsekvenser.
  2. pauză, întrerupere
    De gjorde ett avbrott i förhandlingarna för att ta en nypa frisk luft.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe