băiețandru

română

Din băiat + sufixul -andru.

Declinarea substantivului băiețandru
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	băiețandru	băiețandri
Articulat	băiețandrul	băiețandrii
Genitiv-Dativ	băiețandrului	băiețandrilor
Vocativ	băiețandrule	băiețandrilor

băietan, copilandru, flăcăiandru, (Oltenia și Muntenia) dănac, (prin Maramureș și Transilvania) pruncotean, (fam.) puștan, (peior.) țingău