bărbuță

română

Etimologie

Din barbă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /bər'bu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului bărbuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bărbuță	bărbuțe
Articulat	bărbuța	bărbuțele
Genitiv-Dativ	bărbuței	bărbuțelor
Vocativ	bărbuță	bărbuțelor

1. diminutiv al lui barbă; bărbiță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online