bătăușă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din bătăuș.

Pronunție

  • AFI: /bə.tə'u.ʃə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bătăușă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bătăușă bătăușe
Articulat bătăușa bătăușele
Genitiv-Dativ bătăușei bătăușelor
Vocativ bătăușo bătăușelor
  1. persoană care caută motiv sau prilej de bătaie, căreia îi place să se bată.


Traduceri

Referințe