beșteli

română

Etimologie

Origine incertă. Poate din limba rromani beș + telé („stai jos“).

Pronunție

• AFI: /beʃ.teˈli/

Verb

Conjugarea verbului beșteli
Infinitiv	a beșteli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	beștelesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să beștelească
Participiu	beștelit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (fam.) a face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte.

Cuvinte derivate

• beșteleală

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• belșițe
• belești

Referințe

• DEX '98 via DEX online
• Cabal in Kabul
• Dan Alexe