bedrägeri
(svenska)
Etimologie
Din verbul (att) bedraga („a înșela, a escroca”) + -eri.
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului bedrägeri | ||||
| n. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | bedrägeri | bedrägeriet | bedrägerier | bedrägerierna |
| Genitiv | bedrägeris | bedrägeriets | bedrägeriers | bedrägeriernas |
- (mai ales jur.) fraudă. înșelătorie, escrocherie
Sinonime
- (jur.) svindel