escroca

română

Etimologie

Din franceză escroquer.

Pronunție

• AFI: /es.kro'ka/

Verb

Conjugarea verbului escroca
Infinitiv	a escroca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	escrochez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să escrocheze
Participiu	escrocat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie.

Cuvinte derivate

• escrocare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cocsare
• ocăresc

Referințe

• DEX '98 via DEX online