escroca

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză escroquer.

Pronunție

  • AFI: /es.kro'ka/


Verb


Conjugarea verbului
escroca
Infinitiv a escroca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
escrochez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să escrocheze
Participiu escrocat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe