behăitură

română

Etimologie

Din behăit + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /be.hə.i'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului behăitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	behăitură	behăituri
Articulat	behăitura	behăiturile
Genitiv-Dativ	behăiturii	behăiturilor
Vocativ	behăitură	behăiturilor

1. strigăt specific al caprelor, al oilor și al mieilor; behăit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online