belgi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză Belges.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil belgi
Articulat invariabil belgii
Genitiv-Dativ invariabil belgilor
Vocativ invariabil belgilor
  1. uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, care au fost supuse de romani în sec. I î.Hr..


Traduceri

Anagrame

Referințe