uniune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină unio, unionis, franceză union.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
uniune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uniune uniuni
Articulat uniunea uniunile
Genitiv-Dativ uniunii uniunilor
Vocativ uniune uniunilor
  1. legătură între două sau mai multe persoane, grupuri, societăți, clase etc. pentru apărarea unor interese, pentru revendicarea unor drepturi comune, pentru realizarea unor scopuri comune etc.
  2. nume generic pentru diverse organizații politice, economice, obștești etc.
  3. unire a unor provincii sau state într-un singur stat; (p.ext.) stat astfel rezultat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe