bite

De la Wikționar, dicționarul liber
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi
Variante de scriere Vezi și : Bite, bitē, bitė, bǐtè

engleză

(English)

Etimologie

Din scandinava veche bíta

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to bite
Infinitiv to bite
Prezent simplu
pers. 3 sg.
bites
Trecut simplu bit
Participiu trecut bitten
Participiu prezent biting

bite

  1. a muṣca


Substantiv

bite, bites pl.

  1. muṣcătură





franceză

(français)

Variante

Etimologie

Origine incertă. Probabil derivat regresiv din franceză veche abiter („a se apropia, a atinge”). Poate în legătură cu vechea limbă norvegiană bíta („a mușca”).

Pronunție


Substantiv

bite f., bites pl.

  1. (argou, vulgar) pulă
    Il a souri quand j'ai mis la main entre ses cuisses et je me suis mise à frotter sa grosse bite.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii


Substantiv

bite f., bites pl.

  1. (fam.) frate (termen familiar)
    Viens avec moi, bite !

Etimologie

Din biter.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru biter.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru biter.
  3. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru biter.
  4. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru biter.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru biter.

Referințe





letonă

(latviešu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bite, bites pl.

  1. albină