Sari la conținut

bitvarg

De la Wikționar, dicționarul liber

(svenska)

Etimologie

Atestat deja în 1877; compus din verbul (att) bita („a mușca”) +‎ varg („lup”).

Pronunție

  • AFI: /²biːtˌvarj/


Substantiv


Declinarea substantivului
bitvarg
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ bitvarg bitvargen bitvargar bitvargarna
Genitiv bitvargs bitvargens bitvargars bitvargarnas
  1. (fam.) (moș) țâfnos, arțăgos

Sinonime

Vezi și

Referințe