bobinator

română

Etimologie

Din a bobina + sufixul -tor (după franceză bobineur).

Pronunție

• AFI: /bo.bi.na'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului bobinator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bobinator	bobinatori
Articulat	bobinatorul	bobinatorii
Genitiv-Dativ	bobinatorului	bobinatorilor
Vocativ	bobinatorule	bobinatorilor

1. persoană care are profesiunea de a construi și a repara bobine de mașini electrice.

Cuvinte derivate

• bobinatoare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• babornițo
• brobonați
• brobonita

Referințe

• DEX '98 via DEX online