bobina
română
Etimologie
Din franceză bobiner.
Pronunție
- AFI: /bo.bi'na/
Verb
| Conjugarea verbului bobina | |
| Infinitiv | a bobina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
bobinez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bobineze |
| Participiu | bobinat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a înfășura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online