boccale

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie baucalis < greacă antică βαύκαλις‎ (baúkalis).

Pronunție

  • AFI: /bokˈkale/


Substantiv

boccale m., boccali pl.

  1. cană, pocal, cană cu capac (de bere)
    Il boccale che sto usando l'ho comprato in Germania.
  2. (p.restr.) conținutul unui astfel de vas
  3. (spec.) urcior, carafă
  4. (înv.) veche unitate de măsură pentru volum
  5. (reg., în Italia de nord) urinal

Sinonime

Cuvinte derivate


Variante

Etimologie

Inevitabil din latină bucca („gură”).

Adjectiv


Declinarea adjectivului
boccale
Singular Plural
Masculin boccale boccali
Feminin boccale boccali
  1. (anat.) bucal, oral

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe