bocceagiu

română

Variante

• boccegiu

Etimologie

Din turcă bohçacı.

Pronunție

• AFI: /bok.ʧe̯aˈʤiw/

Substantiv

Declinarea substantivului bocceagiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bocceagiu	bocceagii
Articulat	bocceagiul	bocceagiii
Genitiv-Dativ	bocceagiului	bocceagiilor
Vocativ	bocceagiule	bocceagiilor

1. (înv.) negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online