bocire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) boci.

Pronunție

  • AFI: /bo'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bocire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bocire bociri
Articulat bocirea bocirile
Genitiv-Dativ bocirii bocirilor
Vocativ bocire bocirilor
  1. acțiunea de a (se) boci.


Traduceri

Anagrame

Referințe