bonețică

română

Etimologie

Din bonetă + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /bo.ne'ʦi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului bonețică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bonețică	bonețele
Articulat	bonețica	bonețelele
Genitiv-Dativ	bonețelei	bonețelelor
Vocativ	bonețică	bonețelelor

1. diminutiv al lui bonetă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• becațino
• botanice
• cabotine

Referințe

• DEX '98 via DEX online