bonier

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din bon + sufixul -ier.

Pronunție

  • AFI: /bo.ni'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
bonier
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bonier boniere
Articulat bonierul bonierele
Genitiv-Dativ bonierului bonierelor
Vocativ bonierule bonierelor
  1. carnet de bonuri.


Traduceri

Anagrame

Referințe