bonificație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bonification.

Pronunție

  • AFI: /bo.ni.fi'ka.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
bonificație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bonificație bonificații
Articulat bonificația bonificațiile
Genitiv-Dativ bonificației bonificațiilor
Vocativ bonificație bonificațiilor
  1. bonificare.
  2. avantaj acordat primilor clasați într-o cursă ciclistă pe etape, care constă în scăderea unor secunde sau minute din timpul realizat de aceștia în etapa respectivă.


Traduceri

Anagrame

Referințe