brizanți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din brizant.

Pronunție

  • AFI: /briˈzanʦʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
brizant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brizant brizanți
Articulat brizantul brizanții
Genitiv-Dativ brizantului brizanților
Vocativ brizantule brizanților
  1. valuri care se sparg producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip ori de pietriș.


Traduceri

Anagrame

Referințe