bronzesmith

engleză

(English)

Etimologie

Din bronze („bronz”) + smith („fierar”).

Pronunție

• AFI: /ˈbɹɒnzˌsmɪθ/

Substantiv

bronzesmith, pl. bronzesmiths

1. (metal.) lucrător în bronz, bronzier

Cuvinte derivate

• bronzesmithing

Cuvinte apropiate

• bronze

Vezi și

• metalsmith
• smith

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary