bronzesmith

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din bronze („bronz”) + smith („fierar”).

Pronunție

  • AFI: /ˈbɹɒnzˌsmɪθ/


Substantiv

bronzesmith, pl. bronzesmiths

  1. (metal.) lucrător în bronz, bronzier

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe