buclucașă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din buclucaș.

Pronunție

  • AFI: /bu.klu'ka.ʃə/


Substantiv


Declinarea substantivului
buclucașă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buclucașă buclucașe
Articulat buclucașa buclucașele
Genitiv-Dativ buclucașei buclucașelor
Vocativ buclucașo buclucașelor
  1. persoană care provoacă, creează buclucuri, care caută ceartă cu orice preț.


Traduceri

Referințe