ceartă

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : cearta, ceárta

română

Etimologie

Din verbul a (se) certa.

Pronunție

  • AFI: /ˈʧe̯ar.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceartă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceartă certuri, certe
Articulat cearta certurile,
Genitiv-Dativ certei, cerții certurilor
Vocativ - -
  1. schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane.
    Multă ceartă s-a făcut între ei pentru mine.
    Cearta pe care a primit-o l-a potolit.
  2. (rar) neînțelegere, dușmănie, ură.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Bun de ceartă = căruia îi place să se certe; certăreț


Traduceri

Etimologie

Din certa.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru certa.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru certa.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru certa.

Referințe