buiurdisi
română
Etimologie
Din buiurdiu (învechit „decret” < turcă).
Pronunție
- AFI: /bu.jur.diˈsi/
Verb
| Conjugarea verbului buiurdisi | |
| Infinitiv | a buiurdisi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
buiurdisesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să buiurdisească |
| Participiu | buiurdisit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (înv.) a transmite oficial un ordin, o cerere, o plângere etc. unei autorități inferioare; a întări printr-un decret.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online