bulfeu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară bélfa.

Pronunție

  • AFI: /bulˈfew/


Substantiv


Declinarea substantivului
bulfeu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bulfeu bulfeie
Articulat bulfeul bulfeiele
Genitiv-Dativ bulfeului bulfeielor
Vocativ bulfeule bulfeielor
  1. fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară.


Traduceri

Anagrame

Referințe